femei35
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
femei35 | Reguli | Inregistrare | Login
POZE FEMEI35
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
misha_light
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
26 - 47 ani |
|
unicul
Administrator
 Din: Cluj
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 365
|
|
Romanul e nascut poet
Proverbul "romanul e nascut poet" isi gaseste acoperirea in profunzimea limbii si a culturii ceea ce confera un profil aparte romanului prin deschiderea drumului catre inconstientul sau, oferindu-i o bazala intelegere psihanalitica de sine si a lumii in care traieste.
Fara indoiala ca psihanaliza, prin rigorile sale si a studiilor ample existente, este un domeniu al stiintelor socio-umane dar ceea ce sta la baza stiintei este realitatea existenta, care ni se iveste la tot pasul, pe care doar uneori o constientizam (inainte de observatia lui Newton cu siguranta ca oamenii vedeau mere cazind).
Beance a lui Lacan si rostul lui Noica
Lacan, negasind in limba sa un cuvint care sa redea sensul psihanalitic al deschizaturii constitutive pentru eu a inventat unul beance. In limba romana acest cuvint exista si incumba in sine sensurile profunde ale devenirii eului: rostul. Aceasta arata ca in acest spatiu cultural oamenii se vor fi gindit la ceea ce structureaza eul de la inceputurile sale, o castrare care lasa liber un loc ca o neimplinire de unde umplerea va fi fost necesara. Este rostul, ca gura a sugarului ramasa fara sin si care permite inlocuirea laptelui supt cu cuvintul rostit (Dolto). Rostul este o deschidere care structureaza, care pune ordine, care rostuieste fiinta si-i imprima eului forta catre crestere.
Dorul romanului si pulsiunea scopica a lui Lacan
Lacan si-a mai fortat limba printr-o sintagma care sa o faca sa redea starea de absenta, lipsa, de tot necesara constituirii dimensiunii simbolice a eului. A numit pulsiune scopica acea forta care scoate omul din starea de mamifer, castrindu-l simbolic si oferindu-i astfel acces la nedesavirsirea umana. Romanul simte aceasta stare de includere a absentei in eu pentru constituirea de sine si o numeste simplu dor. E o dorinta care descrie eul pentru ca-i este structurala, fiinta doritoare este cazuta din starea de omnipotenta si autosuficienta, este fiinta capabila de dorinta.
"Gura pacatosului adevar graieste"
In psihanaliza, actul ratat este evidentat ca o cale catre prinderea de semnificant, ca o cale catre inconstient. Greseala de vorbire care ne face sa spunem ceea ce nici noi nu stim ca am dori, este evidentiata ca fiind adevarul iesit dincolo de starea de cenzura care este impusa de constientizarea pacatului. Cenzura aparind astfel ca o acoperire a corpului dupa ce omul a muscat din marul cunoasterii.
"Sa moara si capra vecinulu"
Pierderea pare mai usor de asumat atunci cind un altul, exterior ii tine eului companie. Este o traire a unui eu mai evoluat decit cel arhaic ce se simte centrul a tot si toate, sursa pentru orice dar mai putin evoluat decit eul simbolic ce si-a integrat lipsa si a devenit capabil de trairea absentei si deci de asumarea pierderii. Suportarea sentimentului de vina este si ea tablou pentru relatia pe care eul o are cu supraeul sau. Supraeul aici slabeste foarte tare tocmai pentru a lasa eul sa se furiseze in curtea vecinului pentru ca sentimentul de vinovatie sa fie obiectivat intr-o greseala mai suportabila decit aceea care a dus la moarte caprei proprii si care nu poate fi cu nici un chip asumata.
"A murit de inima rea"
Este evidentiata aici legatura dintre psihic si fiziologic si faptul ca o stare psihica poate sa genereze asemenea tulburari fiziologice care pot sa declanseze chiar incapacitatea individului de a se mentine in viata. Inima rea, este ca centralizare a raului in eu, eu care nu poate sa mai faca schimb cu exteriorul pentru a mai echilibra situatia, este eul prins in virtejul narcisic al depresiei, inchis in sine si ajuns incapabil de relatie de obiect, situatie in care se ineaca in propria-i suferinta si moare.
"Ride ciob de oala sparta"
Unul din sensurile risului este obsesional, ridem pentru ca ne bucuram ca altul este in starea in care ne ferim sa fim noi insine. Si daca ne ferim sa ajungem oala sparta inseamna ca nu suntem foarte departe de ea, inseamna ca am trait sentimentul de a fi in aceasta stare iar distinctia este doar temporala. Or cum inconstientul nu are timpul ca reper, faptul ca am fost asa nu se distinge de suntem si de aceea ciobul este conectat prin ceea ce simte la oala sparta.
"Vede gunoiul din ochiul altuia dar nu si birna din ochiul sau"
Proiectia este un mecanism prin care eul isi indeparteaza de la sine elemente pe care nu si le poate asuma. Dar indepartarea aceasta nu poate fi de tot ci doar o punere in ochiul celuilalt care ne priveste si care ne permite astfel oglindirea. Oglinda pune o distanta intre oglindit si imaginea sa, ceea ce-i permite eului sa traiasca secundar (prin celalalt) ceea ce ii apartine dar nu-si poate asuma. Astfel birna noasta e mai usor de dus, caci se diminueaza, se vede ca si gunoi. Capacitatea de a vedea gunoiul, arata sensul iscodiri eului de a cauta cu ori ce pret ceea ce va fi fost gasit.
Acestea si multe altele a mai spus cu tilc romanul dovedindu-si capacitatea de insight si de elaborare a acestuia, ba mai mult decit atit, de sublimare dovedita prin creatia limbii romane ce tezaurizeaza zbucuimul inconstientului nostru. Tocmai pentru a arata ca limba romana este plina de semnificanti ma voi mai ocupa in acest fel si de alte proverbe, sintagme si cuvinte intr-un numar viitor.
|
|
| pus acum 20 ani |
|